Eu si Filip aveam un plan bine definit pentru 2012.
In afara de sfarsitul lumii, urma sa mai mergem si la Olimpiada de la Londra. Ne gadeam ca noh, o data in viata mergem si noi acolo si ducem steagul si il fluturam sus, sus de tot. Olimpiadele mi se par evenimente fenomenale, atata energie in ele, aproape magie.
Well.. visul asta s-a cam daramat astazi. De fapt, s-a daramat, a venit apa si l-a luat ca pe podul Londrei. S-a daramat pentru ca azi s-au afisat preturile la biletele pentru concursurile de la Olimpiada si sunt horror. Efectiv horror. Daca am vrea de exemplu sa mergem la gimnastica la toate concursurile (calificari, echipe si individual) ar trebui sa platim 470 de lire de persoana pentru locurile cele mai prost plasate din sala. Vorba lui Filip, dupa un stalp. Daca am vrea sa ne luam cele mai bune locuri din sala, am plati cam de 9 ori mai mult. De persoana. Pentru un singur sport.
Deci noh, de banii astia, mergem in Zanzibar si stam la plaja si ne uitam la Olimpiada, ca iesim mai ieftin. Prea multi bani pentru un roman din clasa de mijloc. De fapt, cred ca sunt prea multi si pentru un englez din clasa de mijloc. Mintea mea nu poate pricepe cine si-ar putea permite sa mearga la un asemenea concurs in afara de dinu patriciu si tiriac.
In fine, ca sa mi se mai duca gustul de amar, Barcelona 1992. Cea mai spectaculoasa aprindere de torta.
Andreea Raducanu si Olimpiada de la Sydney, cea mai buna si in acelasi timp cea mai urata olimpiada a gimnastelor romane. Trei gimnaste romane pe podiumul de la individual compus si apoi o medalie pierduta pentru o pastila de Nurofen.
Si Alexei Yagudin, la olimpiada din 2002 din Salt Lake City. The king.
miercuri, 16 februarie 2011
miercuri, 26 ianuarie 2011
Cum iti dai seama ca esti bogat?
In Romania, bogatia e privita cu suspiciune de cele mai multe ori, si, de ce sa nu recunoastem, de cele mai multe ori, bogatii sunt oameni imorali, care castiga bani prin mijloace ilegale. Din punctul meu de vedere, bogatia nu are nimic rau in sine. Toata lumea ar trebui sa aspire sa fie bogat. Serios. Cata vreme iti obtii bani prin mijloace legale e in regula. Daca reusesti sa ii obtii si sa iti mentii integritatea, e perfect.
Da' intrebarea ramane, cum iti dai seama ca esti bogat? Eu o masor bogatia in libertate. Teoria mea e simpla: cu cat ai mai multi bani, cu atata esti mai liber. Si mi-am gasit un suflet pereche in Terry Prattchet.
"When he was a little boy, Sam Vimes had thought that the very rich ate off gold plates and lived in marble houses. He'd learned something new: the very very rich could afford to be poor. Sybil Ramkin lived in the kind of poverty that was only available to the very rich, a poverty approached from the other side. Women who were merely well-off saved up and bought dresses made of silk edged with lace and pearls, but Lady Ramkin was so rich she could afford to stomp around the place in rubber boots and a tweed skirt that had belonged to her mother. She was so rich she could afford to live on biscuits and cheese sandwiches. [..]Lady Sybil Ramkin lived quite comfortably from day to day by spending, Vimes estimated, about half as much as he did. But she spent a lot more on dragons."
"Cand era baiat, Sam Vimes credea ca oamenii foarte bogati mananca doar de pe farfurii de aur si traiesc in case de marmura. Intre timp a invatat ceva nou: oamenii foarte bogati isi permit sa fie saraci. Sybil Ramkin traia intr-o saracie care le era permisa doar celor foarte bogati, o saracie pe dos. Femeile ce erau doar instarite strangeau bani si isi cumparau rochii facute din matase cu dantela si perle, dar Lady Ramkin era asa de bogata incat isi permitea sa se plimbe cu cizme de cauciuc si o rochie de postav care ii apartinuse mamei sale. Era atat de bogata incat isi putea permite sa traiasca mancand doar biscuiti si sandwichuri cu branza.[...] Lady Ramkin traia confortabil cheltuind, dupa estimarea lui Vimes, cam jumatate din cat cheltuia el. Dar cheltuia mult mai mult pe dragoni."
Da stiu, iti dai seama ca esti un geek adevarat daca iei lectii de viata de la un tip care scrie carti fantasy. Dar trebuie sa admiteti ca are dreptate. Exista un tip de libertate la care ajungi doar atunci cand esti foarte bogat. O libertate care nu se castiga cu arma in mana si cu cantece patriotice ci cu contul gras in banca. Cu cat ai mai multi bani, cu atat regulile societatii ti se aplica mai putin. Un om bogat isi permite sa isi dedice viata unui hobby (fie el si cresterea dragonilor), pentru ca nu mai are grija zilei de maine. Nu este nevoit sa mearga la serviciu, nu este nevoit sa depinda de bunavointa altor oameni pentru a-si castiga painea, si, prin urmare, isi permite sa fie el insusi. E liber.
Pentru mine suprema libertate inseamna sa ma plimb intr-o zi de marti pe Napoca, pe la 10 jumate 11, mergand in pas domol spre Libraria Universitatii unde ma asteapta o ora de rasfoit carti. Si la final sa nu cumpar nimica sau poate maxim o carte aleasa cu grija ca sa imi completeze biblioteca. Dar de obicei imi petrec martea, de fapt si lunea, miercurea, joia si vinerea intr-un birou cu pereti de sticla, imbracata "business casual", programand pentru englezi. Desigur, biroul e mare, scaunul e confortabil si am doua monitoare dar libertatea lipseste cu desavarsire. Pentru ca, bine inteles, nu sunt bogata. Inca.
Da' intrebarea ramane, cum iti dai seama ca esti bogat? Eu o masor bogatia in libertate. Teoria mea e simpla: cu cat ai mai multi bani, cu atata esti mai liber. Si mi-am gasit un suflet pereche in Terry Prattchet.
"When he was a little boy, Sam Vimes had thought that the very rich ate off gold plates and lived in marble houses. He'd learned something new: the very very rich could afford to be poor. Sybil Ramkin lived in the kind of poverty that was only available to the very rich, a poverty approached from the other side. Women who were merely well-off saved up and bought dresses made of silk edged with lace and pearls, but Lady Ramkin was so rich she could afford to stomp around the place in rubber boots and a tweed skirt that had belonged to her mother. She was so rich she could afford to live on biscuits and cheese sandwiches. [..]Lady Sybil Ramkin lived quite comfortably from day to day by spending, Vimes estimated, about half as much as he did. But she spent a lot more on dragons."
"Cand era baiat, Sam Vimes credea ca oamenii foarte bogati mananca doar de pe farfurii de aur si traiesc in case de marmura. Intre timp a invatat ceva nou: oamenii foarte bogati isi permit sa fie saraci. Sybil Ramkin traia intr-o saracie care le era permisa doar celor foarte bogati, o saracie pe dos. Femeile ce erau doar instarite strangeau bani si isi cumparau rochii facute din matase cu dantela si perle, dar Lady Ramkin era asa de bogata incat isi permitea sa se plimbe cu cizme de cauciuc si o rochie de postav care ii apartinuse mamei sale. Era atat de bogata incat isi putea permite sa traiasca mancand doar biscuiti si sandwichuri cu branza.[...] Lady Ramkin traia confortabil cheltuind, dupa estimarea lui Vimes, cam jumatate din cat cheltuia el. Dar cheltuia mult mai mult pe dragoni."
Da stiu, iti dai seama ca esti un geek adevarat daca iei lectii de viata de la un tip care scrie carti fantasy. Dar trebuie sa admiteti ca are dreptate. Exista un tip de libertate la care ajungi doar atunci cand esti foarte bogat. O libertate care nu se castiga cu arma in mana si cu cantece patriotice ci cu contul gras in banca. Cu cat ai mai multi bani, cu atat regulile societatii ti se aplica mai putin. Un om bogat isi permite sa isi dedice viata unui hobby (fie el si cresterea dragonilor), pentru ca nu mai are grija zilei de maine. Nu este nevoit sa mearga la serviciu, nu este nevoit sa depinda de bunavointa altor oameni pentru a-si castiga painea, si, prin urmare, isi permite sa fie el insusi. E liber.
Pentru mine suprema libertate inseamna sa ma plimb intr-o zi de marti pe Napoca, pe la 10 jumate 11, mergand in pas domol spre Libraria Universitatii unde ma asteapta o ora de rasfoit carti. Si la final sa nu cumpar nimica sau poate maxim o carte aleasa cu grija ca sa imi completeze biblioteca. Dar de obicei imi petrec martea, de fapt si lunea, miercurea, joia si vinerea intr-un birou cu pereti de sticla, imbracata "business casual", programand pentru englezi. Desigur, biroul e mare, scaunul e confortabil si am doua monitoare dar libertatea lipseste cu desavarsire. Pentru ca, bine inteles, nu sunt bogata. Inca.
marți, 25 ianuarie 2011
24 de ore de stiri absurde
1. Procesul lui Sorin Ovidiu Vantu a fost amanat deoarece acesta s-a internat in spital din cauza unei fracturi de rotula. Diagnosticul a fost pus de catre un medic cardiolog din afara tarii. Anterior SOV a solicitat amanarea procesului din cauza unor afectiuni de inima. Diagnosticul a fost pus de catre un medic ginecolog din Viena.
Vorba unui user de pe Hotnews:
"Pt. afectiunile Dl. SOV sunt disponibile si in Romania:
1. Carcerol
2. Inchisotret
3. Zabrelix
4. Celulocin
5. Zeghefin
In cazul ca acest tratament nu-l ajuta, pot sa-i recomand:
1. Clopocitrin
2. Cimitirol
3. Gropalin
4. Argilosan
5. Extract de lumanari
6. Infuzie de tamaie"
E bine macar ca romanii stiu sa rada. In hohote cateodata, ca sa ascunda lacrimile.
2. Arhiepiscopia Romanului si Bacaului primeste de la MApN doua avioane MiG 21. Mi se pare mie sau aici ar merge bine niste versuri de la BUG Mafia?
3. Stiri din Floresti: Pe Cetatii I, lucrarile de excavare au fost oprite. Au spart jumate de strada si acuma s-au oprit. Din cauza conditiilor meteo. Ca sa vezi! In ianuarie e frig. Cine s-ar fi asteptat la asta?
Vorba unui user de pe Hotnews:
"Pt. afectiunile Dl. SOV sunt disponibile si in Romania:
1. Carcerol
2. Inchisotret
3. Zabrelix
4. Celulocin
5. Zeghefin
In cazul ca acest tratament nu-l ajuta, pot sa-i recomand:
1. Clopocitrin
2. Cimitirol
3. Gropalin
4. Argilosan
5. Extract de lumanari
6. Infuzie de tamaie"
E bine macar ca romanii stiu sa rada. In hohote cateodata, ca sa ascunda lacrimile.
2. Arhiepiscopia Romanului si Bacaului primeste de la MApN doua avioane MiG 21. Mi se pare mie sau aici ar merge bine niste versuri de la BUG Mafia?
3. Stiri din Floresti: Pe Cetatii I, lucrarile de excavare au fost oprite. Au spart jumate de strada si acuma s-au oprit. Din cauza conditiilor meteo. Ca sa vezi! In ianuarie e frig. Cine s-ar fi asteptat la asta?
miercuri, 19 ianuarie 2011
Floresti - Cluj si retur
VIM = viata inainte de masina
8:00 - Masina care a trecut pe langa mine pe Cetatii tocmai m-a stropit cu noroi pana la genunchi.
8:30 - Busul e in intarziere, e accident pe E60. Ce bine ca mi-am pus cartea cu mine.
8:45 - M-am urcat in bus. E aglomeratie maxima, normal, ca deja au ajuns in statie si oamenii care mergeau cu busul de 8:40.
9:00 - Am facut 800 de metri in 15 de minute. Abia astept sa ajungem la sensul giratoriu, copii astia ce se duc la scoala au ocupat toate scaunele. Oh well, sa ne intoarcem la oile noastre, aaa.. la orcii nostri.
9:30 - Tocmai am trecut de accident. Din fericire nu se vede nimica, salvarea a plecat de mult, numai 2 masini facute zob se mai vad pe marginea soselei. Anyway, Aragorn son of Arathorn ...
9:40 - Am ajuns in Manastur, au coborat toti copii, am un scaun in sfarsit. Acuma pot citi mai confortabil.
9:55 - Am terminat excursia. Ajung in 2 minute la job.
...
18:00 - Repejor spre statia de bus.
18:10 - Astept busul. Citesc.
18:25 - M-am urcat in bus. E mai putin aglomerat ca dimineata si toata lumea pare cam obosita. Nimeni nu prea vorbeste.
18:50 - Aroma deosebita imi spune ca am ajuns pe Eroilor. Debarcam langa ferma de pui.
18:55 - Masina care a trecut pe langa mine pe Cetatii tocmai m-a stropit cu noroi pana la genunchi. Si cred ca mi-am rupt tocul intr-o groapa.
VDM = viata dupa masina
8:00 - Suna alarma de telefon, Filip ma impinge jos din pat sa ma trezesc eu prima si imi zice sa il mai las 5 minute.
8:30 - Am terminat de deszapezit masina, Filip se pune la volan si pornim spre Cluj cu avant muncitoresc. Ne trece brusc cand vedem coada de masini. E clar, e accident.
8:45 - Suntem pe Cetatii si avem de ales intre o groapa adanca pe stanga si un sant lung in dreapta. Decisions, decisions.
9:00 - Pe Eroilor. Acceleratie.. frana.. acceleratie.. frana.. acceleratie. Desteptul ala cu Jeepul tocmai a depasit coloana. Frana.. acceleratie... frana ... acceleratie .. frana.
9:30 - Acceleratie.. frana.. acceleratie .. uuhuu am trecut de politie si de cele doua masini zdrobite de pe marginea drumului. Un scurt moment de reculegere. Cum zice englezu': there, but for the grace of god, go I.
9:40 - Am trecut de podul din Manastur. Aici principalul pericol sunt roaming pedestrians(sau hoardele barbare), aia care trec strada ca pe tarlaua lor, desi e o trecere la nici 2 minute de mers. Ii evitam ca pe popice si mergem mai departe.
9:55 - Am terminat excursia. M-a lasat Filip la semafor pe Clinicilor. Ajung in 2 minute la job.
...
18:00 - Ma suna Filip. E la semaforul de la Casa de Cultura a Studentilor. Cobor si facem schimb de locuri. Conduc eu.
18:10 - Pe langa fabrica de bere e coloana. Pornire din rampa, favorita mea. Reusesc sa pornesc fara sa omor motorul dar opresc cativa metri mai incolo. Frana.. acceleratie.. frana.. acceleratie...
18:35 - Am ajuns din nou in Floresti, pe Cetatii. Sa-i traiasca familia la primarul nostru si in special soacra. Asa, cam 110 de ani. Ca sa-l chinuie si pe el cineva cum ne chinuie el pe noi cu astia 200 de metri de drum. Parca suntem pe traseu de mogule.
18:30 - Parcare cu spatele langa bloc si gata, am terminat pe ziua de astazi. Relax, ca maine e o noua zi.
8:00 - Masina care a trecut pe langa mine pe Cetatii tocmai m-a stropit cu noroi pana la genunchi.
8:30 - Busul e in intarziere, e accident pe E60. Ce bine ca mi-am pus cartea cu mine.
8:45 - M-am urcat in bus. E aglomeratie maxima, normal, ca deja au ajuns in statie si oamenii care mergeau cu busul de 8:40.
9:00 - Am facut 800 de metri in 15 de minute. Abia astept sa ajungem la sensul giratoriu, copii astia ce se duc la scoala au ocupat toate scaunele. Oh well, sa ne intoarcem la oile noastre, aaa.. la orcii nostri.
9:30 - Tocmai am trecut de accident. Din fericire nu se vede nimica, salvarea a plecat de mult, numai 2 masini facute zob se mai vad pe marginea soselei. Anyway, Aragorn son of Arathorn ...
9:40 - Am ajuns in Manastur, au coborat toti copii, am un scaun in sfarsit. Acuma pot citi mai confortabil.
9:55 - Am terminat excursia. Ajung in 2 minute la job.
...
18:00 - Repejor spre statia de bus.
18:10 - Astept busul. Citesc.
18:25 - M-am urcat in bus. E mai putin aglomerat ca dimineata si toata lumea pare cam obosita. Nimeni nu prea vorbeste.
18:50 - Aroma deosebita imi spune ca am ajuns pe Eroilor. Debarcam langa ferma de pui.
18:55 - Masina care a trecut pe langa mine pe Cetatii tocmai m-a stropit cu noroi pana la genunchi. Si cred ca mi-am rupt tocul intr-o groapa.
VDM = viata dupa masina
8:00 - Suna alarma de telefon, Filip ma impinge jos din pat sa ma trezesc eu prima si imi zice sa il mai las 5 minute.
8:30 - Am terminat de deszapezit masina, Filip se pune la volan si pornim spre Cluj cu avant muncitoresc. Ne trece brusc cand vedem coada de masini. E clar, e accident.
8:45 - Suntem pe Cetatii si avem de ales intre o groapa adanca pe stanga si un sant lung in dreapta. Decisions, decisions.
9:00 - Pe Eroilor. Acceleratie.. frana.. acceleratie.. frana.. acceleratie. Desteptul ala cu Jeepul tocmai a depasit coloana. Frana.. acceleratie... frana ... acceleratie .. frana.
9:30 - Acceleratie.. frana.. acceleratie .. uuhuu am trecut de politie si de cele doua masini zdrobite de pe marginea drumului. Un scurt moment de reculegere. Cum zice englezu': there, but for the grace of god, go I.
9:40 - Am trecut de podul din Manastur. Aici principalul pericol sunt roaming pedestrians(sau hoardele barbare), aia care trec strada ca pe tarlaua lor, desi e o trecere la nici 2 minute de mers. Ii evitam ca pe popice si mergem mai departe.
9:55 - Am terminat excursia. M-a lasat Filip la semafor pe Clinicilor. Ajung in 2 minute la job.
...
18:00 - Ma suna Filip. E la semaforul de la Casa de Cultura a Studentilor. Cobor si facem schimb de locuri. Conduc eu.
18:10 - Pe langa fabrica de bere e coloana. Pornire din rampa, favorita mea. Reusesc sa pornesc fara sa omor motorul dar opresc cativa metri mai incolo. Frana.. acceleratie.. frana.. acceleratie...
18:35 - Am ajuns din nou in Floresti, pe Cetatii. Sa-i traiasca familia la primarul nostru si in special soacra. Asa, cam 110 de ani. Ca sa-l chinuie si pe el cineva cum ne chinuie el pe noi cu astia 200 de metri de drum. Parca suntem pe traseu de mogule.
18:30 - Parcare cu spatele langa bloc si gata, am terminat pe ziua de astazi. Relax, ca maine e o noua zi.
vineri, 14 ianuarie 2011
atata romantism ...
Mi-am petrecut aproape o saptamana inchisa in casa din cauza de boala. Am bronsita si tusesc ca un cal rapciugos si mananc numai pastile.
Inca nu m-am vindecat asa ca ma asteapta inca un weekend fara sa ies din cei 44,44 de metri patrati a apartamentului proprietate personala (de fapt, daca stau sa calculez, numai jumate de apartament, ca restul e a bancii). Ca sa nu ma urc pe pereti de plictiseala, mi-am luat la rand colectia de "chick movies" si ma gandeam sa fac un top five a celor mai romantice filme:
5. A Hazard of Hearts :
E clasicul film romantic: eroina ingenua, eroul misterios si evident personajul negativ care e o incarnare a raului. I really love it. Mai ales cand se bat la final si eroina sta acolo ca un sac de cartofi, mi se ridica feminismul la cap :).
4. The Young Victoria
L-am vazut doar de curand dar mi se pare unul dintre filmele care e cel mai aproape de idea mea de dragoste. Dragostea inseamna mai mult decat pasiune, inseamna si prietenie, inseamna si incredere si o suita de alte emotii pe care le simti pentru omul pe care il alegi sa iti fie companion pentru toata viata. Si in plus, cred ca am facut o pasiune pentru Rupert Friend. Din cauza pometilor.
3. Pride and Prejudice
Pentru ca suntem toti oameni imperfecti si cateodata suntem prea mandri alteori judecam inainte de a cunoaste adevarul si totusi, de cele mai multe ori reusim sa gasim pe cineva pe care sa il iubim si care sa ne iubeasca. Bine, de cele mai multe ori nu e Mr Darcy, cu ditamai casoiul si "ten thousands a year" :). Dar e mult mai interesant asa.
2. It's complicated
Un film care iti explica de ce viata nu merge niciodata in linie dreapta si ca poti oricand sa ajungi sa fii amanta fostului sot :P . Si ca dragostea la 50+ de ani e chiar mai interesanta decat la 20.
1. Love Actually
Cand ne-am facut dvd-ul dupa nunta, i-am zis lui nenea cu foto/video sa nu il prind cu Celine Dion sau alte melodii de genu' pe fundalul sonor, i-am dat soundtrack-ul de la Love Actually si i-am zis sa se descurce. A iesit ceva fenomenal, mai ales partea cu trabantul :).
Pe cand ajung cu filmul asta la final de obicei plang de mama focului si am nasul rosu ca Rudolf pentru ca pentru ca pentru mine, dragostea chiar este all around. Da, stiu, atata romantism ..
Inca nu m-am vindecat asa ca ma asteapta inca un weekend fara sa ies din cei 44,44 de metri patrati a apartamentului proprietate personala (de fapt, daca stau sa calculez, numai jumate de apartament, ca restul e a bancii). Ca sa nu ma urc pe pereti de plictiseala, mi-am luat la rand colectia de "chick movies" si ma gandeam sa fac un top five a celor mai romantice filme:
5. A Hazard of Hearts :
E clasicul film romantic: eroina ingenua, eroul misterios si evident personajul negativ care e o incarnare a raului. I really love it. Mai ales cand se bat la final si eroina sta acolo ca un sac de cartofi, mi se ridica feminismul la cap :).
4. The Young Victoria
L-am vazut doar de curand dar mi se pare unul dintre filmele care e cel mai aproape de idea mea de dragoste. Dragostea inseamna mai mult decat pasiune, inseamna si prietenie, inseamna si incredere si o suita de alte emotii pe care le simti pentru omul pe care il alegi sa iti fie companion pentru toata viata. Si in plus, cred ca am facut o pasiune pentru Rupert Friend. Din cauza pometilor.
3. Pride and Prejudice
Pentru ca suntem toti oameni imperfecti si cateodata suntem prea mandri alteori judecam inainte de a cunoaste adevarul si totusi, de cele mai multe ori reusim sa gasim pe cineva pe care sa il iubim si care sa ne iubeasca. Bine, de cele mai multe ori nu e Mr Darcy, cu ditamai casoiul si "ten thousands a year" :). Dar e mult mai interesant asa.
2. It's complicated
Un film care iti explica de ce viata nu merge niciodata in linie dreapta si ca poti oricand sa ajungi sa fii amanta fostului sot :P . Si ca dragostea la 50+ de ani e chiar mai interesanta decat la 20.
1. Love Actually
Cand ne-am facut dvd-ul dupa nunta, i-am zis lui nenea cu foto/video sa nu il prind cu Celine Dion sau alte melodii de genu' pe fundalul sonor, i-am dat soundtrack-ul de la Love Actually si i-am zis sa se descurce. A iesit ceva fenomenal, mai ales partea cu trabantul :).
Pe cand ajung cu filmul asta la final de obicei plang de mama focului si am nasul rosu ca Rudolf pentru ca pentru ca pentru mine, dragostea chiar este all around. Da, stiu, atata romantism ..
luni, 3 ianuarie 2011
Planuri pentru 2011
Pentru ca anul care a trecut am realizat doar aprox. 37.5% din ce mi-am propus sa fac, anul asta mi-am stabilit un singur tel: sa bat cu piciorul El Camino, de la Pamplona la Santiago de la Compostela.
O ultima aventura inainte sa imbatranesc :). Sau o ultima nebunie a unui om care inca nu traieste pentru serviciu. Sau o evadare din nebunia tehnologica cotidiana. Sau pur si simplu a hell of a workout.
Ne vedem in Santiago.
O ultima aventura inainte sa imbatranesc :). Sau o ultima nebunie a unui om care inca nu traieste pentru serviciu. Sau o evadare din nebunia tehnologica cotidiana. Sau pur si simplu a hell of a workout.
Ne vedem in Santiago.
miercuri, 15 decembrie 2010
Responsabilitatea personala
Fiecare dintre noi a spus la un moment dat ceva in tema "Da' de ce sa fac eu asta, daca ceilalti oricum nu fac.". Da' de ce sa nu arunc eu pe strada daca toata lumea o face. Da' de ce sa nu dau eu spaga daca toata lumea o face. Da' de ce sa respect eu regulile de circulatie daca toata lumea o calca la maxim.
Raspunsul la toate astea e foarte simplu. Pentru ca e responsabilitatea ta. Pentru ca modul in care te comporti spune totul despre tine ca persoana, la fel cum modul in care se comporta restul spune totul despre cum sunt ei. Nu ai influenta atat de mare asupra celor din jur, dar macar asupra ta ai influenta. Daca vezi la cei din jur un comportament care iti repugna, atunci macar ai grija sa nu il duplici si tu, inainte sa te plangi de el. Sunt prea multi cei care spun "Romania tara de rahat" si care la doua paragrafe mai incolo se lauda cum au fraierit ei statul sau pe concetateni sau cum au dat ei talpa pe autostrada.
De unde tema asta de responsabilitate personala astazi? Eu ascult Radio Romania Actualitati. Stiu, radio comunist, nu la moda, dar macar stirile din sport nu contin informatii importante despre silicoanele iubitei al nush carui fotbalist. Din cand in cand mai ascult "Antena partidelor parlamentare", emisiunea in care fiecare dintre partidele romanesti au circa 3-4 minute in care sa transmita mesajul lor pentru popor. E o mina de informatii, nu despre legi sau doctrine ci despre cum isi vad partidele electoratul. Azi din minunile partidului conservator: noi (adica partidul conservator) o sa tinem partea mamelor si a pensionarilor "pentru ca un popor sarac are nevoie de ajutorul statului".
Va e clar? Romanii sunt saraci si din cauza asta statul ar trebui sa ii ajute, presupun cu bani. Da' cine o fi doamne statul asta? Cine e tatucul asta care vine si imparte banii cu sacul, ca un Mos Craciun care vine tot anul? Chiar atat de idioti sunt romanii incat isi inchipuie ca statul da bani? Statul nu da bani, statul ia. Ia fonduri de la oamenii care muncesc, clasa de mijloc, prin intermediul taxelor, si ii directioneaza spre cei saraci sub forma de tot felul de ajutoare si spre cei bogati sub forma de afaceri cu statul, deturnare de fonduri si firme capuse.
Sincer, eu m-am saturat. Sunt prea multi cei care intind mana sa ceara si prea putin cei care muncesc. Prea multi oameni incaseaza venitul minim garantat sau ajutor de incalzire sau dumnezeu stie ce alte venituri si ajutoare. Si toti isi justifica milogeala cu "da noi suntem saraci". Am un singur mesaj pentru ei: "Asa si?". Si ce daca sunteti saraci, asta inseamna ca meritati bani pe degeaba? Ce daca nu va ajung banii de incalzire? Trebuie sa ia statul din buzunarul meu ca sa va permiteti voi sa stati intr-un apartament de 3 camere neizolat in centrul clujului? Nu aveti bani? Ghinion, banii nu cresc in copaci. Nimeni nu iti da nimica pe degeaba si daca voi primiti o pleasca, banii aia sunt luati de undeva. Si nu e responsabilitatea mea sa am grija de voi. Nu e responsabilitatea mea sa aveti voi mancare pe masa. Eu sunt responsabila pentru mine.
Stiu ca aici o sa imi aud replici de genul: da clar, tu esti programator, aia au bani, clar ca tu gandesti asa, dar ia stai tu pe 8 milioane salar. Si aici as putea sa va expun pe larg de ce imi merit fiecare dintre leutii pe care mi-i plateste patronul si ca pe vremea cand eu stateam in casa si faceam culegeri de mate, sarmanii de astazi bateau barurile si se distrau. Dar nici macar nu e nevoie sa spun asta. E de ajuns sa spun "Asa si?". Din nou, de ce simplu fapt ca esti sarac iti da mai multe drepturi decat are restul lumii?
Eu zic asa, romanii sunt 90% crestini de diferite coloratii. In Biblie, Iisus face o referinta directa la o situatie de genul asta in pilda talantilor si nu se sfarseste bine pentru cel milog. Morala e simpla: responsabilitatea personala nu e anulata doar pentru ca "alalalt are mai mult".
Raspunsul la toate astea e foarte simplu. Pentru ca e responsabilitatea ta. Pentru ca modul in care te comporti spune totul despre tine ca persoana, la fel cum modul in care se comporta restul spune totul despre cum sunt ei. Nu ai influenta atat de mare asupra celor din jur, dar macar asupra ta ai influenta. Daca vezi la cei din jur un comportament care iti repugna, atunci macar ai grija sa nu il duplici si tu, inainte sa te plangi de el. Sunt prea multi cei care spun "Romania tara de rahat" si care la doua paragrafe mai incolo se lauda cum au fraierit ei statul sau pe concetateni sau cum au dat ei talpa pe autostrada.
De unde tema asta de responsabilitate personala astazi? Eu ascult Radio Romania Actualitati. Stiu, radio comunist, nu la moda, dar macar stirile din sport nu contin informatii importante despre silicoanele iubitei al nush carui fotbalist. Din cand in cand mai ascult "Antena partidelor parlamentare", emisiunea in care fiecare dintre partidele romanesti au circa 3-4 minute in care sa transmita mesajul lor pentru popor. E o mina de informatii, nu despre legi sau doctrine ci despre cum isi vad partidele electoratul. Azi din minunile partidului conservator: noi (adica partidul conservator) o sa tinem partea mamelor si a pensionarilor "pentru ca un popor sarac are nevoie de ajutorul statului".
Va e clar? Romanii sunt saraci si din cauza asta statul ar trebui sa ii ajute, presupun cu bani. Da' cine o fi doamne statul asta? Cine e tatucul asta care vine si imparte banii cu sacul, ca un Mos Craciun care vine tot anul? Chiar atat de idioti sunt romanii incat isi inchipuie ca statul da bani? Statul nu da bani, statul ia. Ia fonduri de la oamenii care muncesc, clasa de mijloc, prin intermediul taxelor, si ii directioneaza spre cei saraci sub forma de tot felul de ajutoare si spre cei bogati sub forma de afaceri cu statul, deturnare de fonduri si firme capuse.
Sincer, eu m-am saturat. Sunt prea multi cei care intind mana sa ceara si prea putin cei care muncesc. Prea multi oameni incaseaza venitul minim garantat sau ajutor de incalzire sau dumnezeu stie ce alte venituri si ajutoare. Si toti isi justifica milogeala cu "da noi suntem saraci". Am un singur mesaj pentru ei: "Asa si?". Si ce daca sunteti saraci, asta inseamna ca meritati bani pe degeaba? Ce daca nu va ajung banii de incalzire? Trebuie sa ia statul din buzunarul meu ca sa va permiteti voi sa stati intr-un apartament de 3 camere neizolat in centrul clujului? Nu aveti bani? Ghinion, banii nu cresc in copaci. Nimeni nu iti da nimica pe degeaba si daca voi primiti o pleasca, banii aia sunt luati de undeva. Si nu e responsabilitatea mea sa am grija de voi. Nu e responsabilitatea mea sa aveti voi mancare pe masa. Eu sunt responsabila pentru mine.
Stiu ca aici o sa imi aud replici de genul: da clar, tu esti programator, aia au bani, clar ca tu gandesti asa, dar ia stai tu pe 8 milioane salar. Si aici as putea sa va expun pe larg de ce imi merit fiecare dintre leutii pe care mi-i plateste patronul si ca pe vremea cand eu stateam in casa si faceam culegeri de mate, sarmanii de astazi bateau barurile si se distrau. Dar nici macar nu e nevoie sa spun asta. E de ajuns sa spun "Asa si?". Din nou, de ce simplu fapt ca esti sarac iti da mai multe drepturi decat are restul lumii?
Eu zic asa, romanii sunt 90% crestini de diferite coloratii. In Biblie, Iisus face o referinta directa la o situatie de genul asta in pilda talantilor si nu se sfarseste bine pentru cel milog. Morala e simpla: responsabilitatea personala nu e anulata doar pentru ca "alalalt are mai mult".
Postări
