O luna nebuna, nebuna, nebuna

Cateodata mi-as dori sa pot sa ma izolez de lumea inconjuratoare, sa pot sa uit sa citesc stirile pe hotnews in fiecare dimineata, sa nu deschid radioul pe programele de stiri si sa nu cumva sa trec pe langa un chiosc cu ziare.

Pentru ca oriunde te uiti, in ultima vreme, toata lumea e parca cuprinsa de nebunie. Primarul Clujului e in arest pentru coruptie. Acum doua zile un preot si sotia lui au fost omorati intr-un accident de masina in Floresti in timp ce incercau sa treaca strada printr-un loc nepermis. Si apropo de accidente, si Huidu a omorat niste oameni. Grecia e in criza de ceva vreme si nici Italia nu se simte mai bine. Muhamad Ghadafi e mort, rupt in bucati de catre propriul lui popor. In Statele Unite protestatarii de pe Wall Street sunt luati in ras de catre alti protestatari, miscarea Tea Party, pentru ca nu-i asa, revolutionarii nostri sunt mai buni decat revolutionarii lor.

Si Germania vorbeste despre razboi.

Asta e cred ceea ce ma sperie cel mai tare. Ca toata aceasta violenta cu care suntem bombardati zilnic va escalada la un moment dat destul de mult incat sa avem un razboi. Ca vom ajunge sa repetam istoria, ca vom avea un alt hitler, un alt stalin, ca toata durerea si ura si lacomia care plutesc acuma in lume ca un puroi peste o rana infectata, toate frustrarile astea o sa izbucneasca la un moment dat intr-un razboi.

Si stiu exact de ce mi-e atata de teama de asta. Pentru ca mi-am trait buna parte din copilarie ascultand povestiri din razboi. Alti copii poate ca adormeau seara cu povesti cu feti frumosi si zane, insa eu am avut parte de ceva mai real. Unul dintre bunici imi citea din biblie. Badea imi spunea povesti de pe front din al doilea razboi mondial. Poate ca azi psihologii ar zice ca nu e cel mai bun lucru pe care sa il povestesti unui copil de trei ani, dar povestile batranilor sunt spuse ca sa inveti ceva din ele, sa nu mai repeti pacatele celor dinaintea ta.

Badea a fost prizonier la rusi timp de 3 ani dupa terminarea razboiului. Imi aduc aminte ca prin vis povestile lui, nici macar nu stiu sigur daca asta e povestea lui sau povestea altcuiva, dar nu cred ca o sa o uit niciodata si poate intr-o zi o sa o povestesc si eu copiilor mei. Cum Maicuta si Badea nu erau casatoriti dar erau promisi unul altuia. Cum Badea a ajuns in razboi si apoi, cum a ramas prizonier la rusi dupa ce s-a terminat razboiul. Cum toate femeile din sat i-au zis Maicutei sa uite de el si sa se marite ca nu se mai intoarce. Cum prizonierii de razboi au fost impartiti pe la familii de rusi ca sa ii ajute la munca si cum erau legati cu lanturi in cocina porcilor. Cum intr-o zi Badea i-a facut o jucarie unui copil rus. Cum intr-o noapte rusul nu l-a mai legat. Si cum Maicuta l-a asteptat trei ani chiar daca devenea, incet, incet, fata batrana si nimeni nu credea ca Badea se va mai intoarce acasa vreodata. Si cum totusi Badea s-a intors.

Asta inseamna razboi. Inseamna sa distrugi vieti. Inseamna sa uiti ca oamenii de pe cealalta parte a frontierei, oamenii de pe cealalta parte a unei linii trase in nisip sunt si ei oameni. Ca plang si rad si iubesc la fel ca si tine, ca sangereaza la fel de rosu ca si tine. Inseamna sa iti pierzi umanitatea.





In Europe and America, there's a growing feeling of hysteria
Conditioned to respond to all the threats
In the rhetorical speeches of the Soviets
Mr. Krushchev said we will bury you
I don't subscribe to this point of view
It would be such an ignorant thing to do
If the Russians love their children too

There is no historical precedent
To put the words in the mouth of the President
There's no such thing as a winnable war
It's a lie we don't believe anymore
Mr. Reagan says we will protect you
I don't subscribe to this point of view
Believe me when I say to you
I think the Russians love their children too