joi, 13 decembrie 2012

Catre 2013

Ca in fiecare an, in perioada asta imi fac o groaza de planuri pentru ce voi face anul viitor.

E o distractie totala (sunt ironica evident) cand imi dau seama ca a trecut un an si putine dintre lucrurile pe care mi le-am propus au fost duse la bun sfarsit. Sunt o eterna incepatoare de activitati sortite esecului, o optimista fara leac atunci cand imi propun, cu toata seriozitatea: anul asta fac si dreg, si invart si dreg inca o data.

Si cu toate astea.. nu e totul chiar negru. Unele chestii imi reusesc, poate din greseala, poate ca o alternativa mai buna la viitorul provizionat.

In 2012 nu mi-am planificat nimic magnific. Imi doream doar sa imi petrec mai mult timp acasa.  Ok, bine ziceam ca o sa urc si pe Ineu anul asta. Evident, ambitioasa din mine, nu m-a lasat sa incep 2012 fara chiar nici un scop.

Ei bine, n-am petrecut mai mult timp acasa ca anul trecut. Am fost plecata in Germania vreo 2 luni din 12. Si n-am urcat nici pe Ineu.

Dar, cu toate ca mi-am ratat cu brio toate tintele stabilite, 2012 a fost un an frumos. Am vizitat, pe rand: Koln, Hanover, Istanbul, Thassos, Roma, Vatican. Am urcat sus de tot, pana pe varful Ceahlaului, muntele sacru al dacilor. Am vizitat, din nou, cele mai frumoase manastiri din Bucovina: Moldovita, Sucevita, Putna, Voronet...

Acum ca ma gandesc, poate ca nici nu sunt chiar asa o loserita cand e vorba de planificare. Sunt doar o loserita cand e vorba de sa-mi dau seama ce imi doresc cu adevarat :P. Pentru ca tot ce imi planific se executa invers.

Ce-as mai putea oare face in 2013, ca sa-mi intrec experientele acumulate in anul care tocmai se indreapta spre sfarsit?  Asta, bine inteles, daca trecem de sfarsitul lumii, mayasii, alienii, predatorii, balaurienii si serpilienii care ne asteapta dupa colt pe 21 decembrie.

Probabil cea mai arzatoare si dureroasa dorinta in momentul de fata e sa invat sa traiesc intentionat. Sa nu las timpul sa treaca pe langa mine, in timp ce dau like-uri pe facebook la poze in care altii isi traiesc viata. Sa vad soarele adevarat mai des decat vad soarele de pe wallpaper. Sa ies din cochilia mica de IT-ist uzat si sa admir lumea din mijlocul ei. Si sa zambesc. Cu gura pana la urechi si cu inima cat pamantul intreg. 

Acum, in prag de 2013, va urez un an bun, si sa ne vedem pe partea cealalta a sfarsitului. Cum care sfarsit? Ala cu mayasii, alienii, serpilienii... etc.

2 comentarii:

neamircea spunea...

Buna aia cu soarele!
La Multi Ani

la spunea...

La multi ani si tie! si un 2013 plin de soare :)

Trimiteți un comentariu